Ziua de 4 martie anul 1977 reperezintă pentru multe pesoane o amintire dramatică. România a fost zguduită, la propriu, timp de aproape un minut, de un cutremur de magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter. Mii de morţi, mii de clădiri prăbuşite la pământ. Buzăul a fost unul din cele mai afectate județe ale țării, iar oamenii, tineri pe atunci, își amintesc cu durere cum au pierdut munca de o viață în câteva secunde. Ce este mai dramatic, este faptul că, după 44 de ani, în Buzău există 44 de clădiri care au afișată pe fațadă bulina roșie . Asta înseamnă că riscul de prăbușire a acestor imobile este foarte ridicat.
Un bilanț făcut public la patru zile, prezenta un adevărat dezastru. Pe Strada Cuza Vodă s-a prăbușit Școala Sanitară, iar toate clădirile din zona Piața Daciei au fost deteriorate. Aproape 400 de familii au rămas fără un adăpost deasupra capului. Peste 1500 de clădiri au devenit nelocuibile și aproximativ 1700 de familii au fost evacuate. Aproape 80 de școli și 15 instituții publice au fost complet rase de pe fața pământului. Buzăul era unul din județele cele mai grav afectate de cutremur, iar oamenii își amintesc cum în câteva secunde viața lor s-a schimbat radical.
Asta își amintesc mulți buzoinei despre cutremurul din 1977. După 44 de ani de la dezastru, 44 de clădiri din Buzău s-ar putea dărăma în cazul unui seism puternic. Locatarii sunt conștienți de riscul la care se supun zilnic , dar nu au alte posibilități.
Multe dintre clădirile cu risc seismic ridicat se află chiar în apropierea Palatului Comunal. Majoritatea bolcurilor de acolo au bulina roșie pe fațadă.
Buzoienii se întreabă cum este posibil ca în atâția ani să nu se fi făcut nimic în acest sens.
Autorităție spun că nu a existat o legislație care să permită autorităților să se ocupe de aceste imobile. Din cele 44 de imobile, primăriei îi aparțin numai 16 , celelalte sunt proprități private. Începutul anului 2021 vine cu o lege care să permită autorităților locale să se implice în reabilitarea clădirilor cu risc seismic, dar deocamdată nu există un buget aprobat în acest sens. O soluție ar putea veni de la Ministerul Dezvoltării.
Primul pas este refacerea expertizelor acelor clădiri care datează din anul 1992. Multe dintre ele nu mai sunt de actualitate și trebuie reeevaluate.
Tot ce rămâne de făcut este ca locatarii imobilelor respective să își facă asigurări pentru cutremure și să aștepte ca primăria să aloce bani si pentru acele clădiri. Un alt cutremur de proporțiile celui din 77 ar putea avea urmări dramatice.
Iuliana Sîrbescu /Robert Oprea
