Anul agricol s-a desfăşurat într-un registru atipic. E concluzia la final de an a Direcției Agricole Buzău. Culturile înfiinţate în toamna anului trecut au ajuns la maturitate, însă cele de primăvară au fost distruse într-o proporţie însemnată. De vină au fost fie ploile prelungite din primăvară, fie seceta care a urmat. Şi în acest moment există culturi nerecoltate ca urmare a faptului că utilajele nu au putut pătrunde în teren sau pur şi simplu cheltuiala lucrărilor agricole nu acoperea venitul oferit de recoltă.
Cele mai afectate culturi au fost cele de porumb şi floarea soarelui. Seceta a produs pagube semnificative în sudul şi sud-estul judeţului. Cele mai afectate au fost localitățile Râmnicelu, Valea Rîmnicului, Grebănu, Racoviţeni, Zărneşti, Ţinteşti şi Ulmeni.
Culturile înfiinţate în toamna anului trecut au avut parte de condiţii meteo favorabile motiv pentru care şi producţiile au ajuns la un nivel mulţumitor.
În şedinţa Colegiului Prefectural, responsabilii din cadrul Direcţiei Agricole au avertizat că reţeaua de irigaţii este singura soluţie împotriva secetei. Pe teritoriul județului Buzău există o rețea de irigații întinsă pe 41.000 de hectare. Însă, din pricina dezinteresului agricultorilor, amenajările Crîngu-Ursului, Dîmbroca, Beilic, Costești și Călmățui, întinse pe aproximativ 6000 de hectare, nu mai sunt utilizabile. Totodată amenajarea Cîmpia Buzăului – Canal Est nu mai are sursă de apă și drept urmare nu poate fi utilizată. Prețul mult prea mare practicat de ANIF și costurile generate de înființarea unor culturi i-au împiedicat pe agricultori să apeleze la irigații. Precum Legea irigaţiei, de izbeliște a fost lăsat și proiectul canalului de irigații Siret – Bărăgan, început în în anii 80, și care ar fi urmat să traverseze județul Buzău.
Florin Zafiu
