De ani de zile, se vorbește despre județul Buzău ca un loc cu potențial turistic ridicat. Cei care pășesc pe melagurile buzoiene nu pot să treacă cu vederea peste frumusețea locurilor păstrate cu sfințenie ca acum 100 de ani, peste tradițiile noastre care au fost transmise din generație în generație și aduse acum în fața tinerilor, dar și despre locuri unice în lume. Buzoienii cunosc și mai păstrează vechile înțelesuri ale fiecărui loc, așa cum le știu de la strămoșii lor. Cunosc izvoarele cu apă bună de băut, știu să caute chihlimbarul, cunosc plantele bune de leac și știu rostul ridicării de case din piatră, lemn sau paiantă. Buzoienii au învățat locurile rele pe care e bine să le ocolească și își amintesc povești care prefac locurile din preajma satelor în tărâme de basm, populate de balauri, căpcăuni sau uriași.
Mulți locuitori ai județului spun că Buzăul este o țară plină de țări, o minune dulce într-o lume de foc și sare, vulcani noroioși, biserici rupestre, munți de sare, păduri sălbatice, lacuri aflate printre drumuri de căruțe. Vii și cu pasiuni nestinse sunt și oamenii din acest univers rural, înețepenit în timp.
Temelia existenței buzoiene, cu tradițiile și culoarea ei, este cu siguranță, din lemn. Ținutul Buzăului deține o mulțime de comori din lemn, pe care oamenii le scot la iveală.
Aceasta este descrierea Geoparcului Ținutului Buzăului. Situat în zona de nord a județului, adună 18 comune aflate la intersecția drumurilor vechi care leagă Muntenia, Moldova și Transilvania. Vulcanii noroioși, focul viu, munții de sare, zăcămintele de chihlimbar, fosile ori resturi de stânci nisipoase transformă spațiul și oferă priveliști parcă din alt tărâm.
Proiectul Geoparcul ‘Ținutul Buzăului’ a demarat în 2007, sub coordonarea Consiliului Județean Buzău și în parteneriat cu Universitatea București, și a fost constituit pe structura unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară formată din 18 comune din zona de deal și montană din nordul județului Buzău, o zonă rurală cu circa 48.000 de locuitori.
Geoparcul Ținutul Buzăului aspiră la titlul de geoparc UNESCO, iar comunele care fac parte din acest proiect menit să dezvolte turismul buzoian sunt Berca, Scorțoasa, Pârscov, Cozieni, Pănătău, Colți, Bozioru, Brăești, Odăile, Cănești, Chiliile. Din acelaşi ţinut fac parte loca¬lităţile Lopătari, Mânzălești, Bisoca, Valea Salciei, Sărulești, Vintilă Vodă și Beceni, iar suprafață ocupată este de 1.035 de kilometri. Tot ce au mai frumos şi mai pur aceste locuri cu oamenii lor vor fi promovate pentru ca turişti din toate colţurile ţării şi chiar de peste graniţe să vină să cunoacă zonele şi tradiţiile Buzăului. Dincolo de atracţiile locurilor, cei care au dat naştere ideii de geo-parc vor să atragă prin poveştile de viaţă şi de suflet ale localnicilor.
Un pas important pentru ca Geoparcul Ținutul Buzăului să devină acreditat UNESCO a fost făcut de către parlamentarii buzoieni. La invitația acestora, comisia comună UNESCO a Camerei Deputaților și Senatului a venit în județul Buzău să facă o vizită de lucru și totodată să își pună contribuția pentru ca aceste demersuri să fie duse la final.
Scopul proiectului este acela de a conserva şi promova elementele naturale deosebite din zonele care fac parte din Ţinutul Buzăului, dar mai ales ca oamenii locurilor şi comunele să se poată dezvolta de pe urma turismului. Bu¬zăul atrage anual numeroşi turişti, însă potenţialul real este mult mai mare.
La noi în țară, mai există un singur geoparc inclus în rețeaua UNESCO, Țara Hațegului, iar Ținutul Buzăului poate deveni al doilea. Pașii ce trebuie urmați sunt mulți, dar o parte dintre ei au fost deja făcuți. Cu ambiție și motivație, peste doi ani județul nostru s-ar putea mândri că își promovează locurile și tradițiile în țară și peste hotare.
SINCRON LUCIAN SIMION, DEPUTAT 01.00.46-00.01.32
Judeţul nostru se poate mândri cu locuri nemaivăzute şi nemainîntâlnite: Vulcanii Noroioşi, complexul de la Meledic cu peşterile în sare, focurile vii de la Lopătari, chihlimbarul de la Colţi sunt doar cîteva puncte, care odată promovate, ar putea, relansa turismul, iar Buzăul ar putea deveni un punct de ma¬xi¬mă atracţie pe harta turiştilor din ţară şi din străinătate.
Un reportaj realizat de
DENISA IRIMIA și LAURENȚIU GROZEA
