Sunt doar mici părți din ceea ce presupune terapia comportamentală pentru copiii diagnosticați cu ADHD. În ultima vreme, auzim de cazuri tot mai numeroase de copiii care au primit diagnosticul de ADHD sau Sindromul hiperkinetic cu deficit de atenție. Acesta se manifestă prin agitație extremă sau lipsă de atenție accentuată. Semnele încep să se vadă încă de la 3-4 ani, dar psihiatrii spun că un diagnostic corect se poate pune abia la vârsta de 6 ani.
La noi în țară, copiii cu ADHD nu sunt priviți cu ochi buni de oamenii din jur. Mulți îi marginalizează și îi cataloghează drept copii obraznici. Practic, societatea nu face altceva decât să adâncească și mai mult suferința părinților care află că micuții lor au deficit de atenție. În plus, nici în școli sau grădinițe nu sunt priviți cu ochi buni, chiar dacă integrarea în învățământul de masă îi ajută multe în terapie.
Deşi pot învăţa în sistemul de educaţie de masă, copiii cu ADHD sunt etichetaţi drept „bolnavi psihic” şi sunt respinşi înainte de a avea o şansă. Când intră la şcoală începe un lung şir de probleme. Dar pentru ca atât părinții, cât și copiii diagnosticați cu ADHD să poată rupe bariera integrării în școli sau grădinițe, există centre specializate în terapie comportamentală. În Buzău funcționează mai multe, iar unul dintre ele este Dumbrava Minunată. Copiii cu tulburări de mobilitate pot ajunge ușor aici după diagnosticul pus de medic, procedura fiind una facilă și accesibilă părinților. Un rol important în progresele copiilor cu ADHD îl joacă părinții. Vestea, de regulă, vine ca un trăsnet pentru ei și traversează o perioadă grea până acceptă că micuții lor au tulburări comportamentale. În prezent, nu există o statistică la nivelului județului care să indice numărul de copiii cu ADHD, dar medicii vorbesc de creșteri de la un an la altul. Totodată, spun psihiatrii, diagnosticul nu se poate pune după o simplă evaluare. Comportamentul hiperactiv al copiilor trebuie să persiste în timp și este nevoie de evaluări psihologice dinamice.
DENISA IRIMIA
