A cunoscut ororile celui de-al Doilea Război Mondial. Şi-a văzut camarazii răpuşi de gloanţele inamicului. A trăit apoi chinurile prizonieratului în lagărele sovietice. Nimic însă din toate aceste grozăvii nu l-au doborât pe Gheorghe Bădulescu, veteran de război dintr-un sat aflat între podgoriile de la Pietroasele. Venerabilul ostaş a fost sărbătorit săptămâna aceasta, de întreaga comunitate, la împlinirea vârstei de o sută de ani.
Veteranii de război, fără excepţie, au poveşti de viaţă incredibile, pe care sunt gata să le împărtăşească celor dornici să-i asculte. La fel este şi nea Gheorghiţă, din Clondiru de Sus, care la împlinirea vârstei de o sută de ani ne-a ţinut o adevărată lecţie de istorie, dar şi de viaţă. Un secol de viaţă plin de încercări şi de greutăţi, un secol în care a văzut şi a trăit multe. Din cei o sută de ani, pe care i-a împlinit săptămâna aceasta Gheorghe Bădulescu, cel puţin 9 au fost groaznici, pentru că veteranul a trăit nu doar experienţa frontului, ci şi pe cea de prizonier de război, în Uniunea Sovietică. L-am găsit pe nea Gheorghiţă la el acasă, în satul Clondiru de Sus, din comuna Pietroasele. Era înconjurat de rude şi apropiaţi ai familiei, după ce fusese sărbătorit de autorităţi şi de reprezentanţii Armatei. Aminitirile din război şi din prizonierat sunt încă vii în mintea fostului soldat. A luptat în linia 1, în cea mai sângeroasă bătălie dusă de Armata Română, în cel de-al Doilea Război mondial, la Cotul Donului, de unde a fost luat prizonier.
Acum, la zeci de ani după experienţa lagărului sovietic, nea Gheorghiţă e pus pe glume şi povesteşte cu un umor amar despre ce a fost nevoit să îndure.
Nici după eliberare nu i-a fost uşor. Cei zece ani petrecuţi pe front, apoi în lagărul rusesc, l-au rupt cu totul de ai lui. Revenit în satul natal, oamenii nu l-au recunoscut.
Deşi era acasă, iar războiul se terminase demult, frica fostului prizonier nu dispăruse. Se temea să nu fie iar luat şi dus în îndepărtata stepă rusească.
Anii au trecut, iar viaţa fostului ostaş a intrat pe un făgaş normal. A ajuns acum la vârsta de o sută de ani, vârstă care şi lui i se pare incredibilă, dat fiind ce a fost nevoit să îndure. O viaţă cumpătată, fără excese de niciun fel, este secretul longevităţii pe care ni-l împărtăşeşte nea Gheorghiţă.
Marţi, reprezentanţi ai Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu”, Diviziei 2 Infanterie „Getica”, Centrului Militar Buzău, Asociaţiei Cultului Eroilor Buzău şi Consiliului Judeţean Buzău l-au vizitat pe veteranul de război, locotenentul în retragere Gheorghe Bădulescu, cu ocazia împlinirii onorantei vârste de 100 ani.
Întâlnirea cu venerabilul veteran s-a desfăşurat la Primăria din comuna Pietroasele, unde cei prezenţi au asistat la o lecţie de istorie, prin rememorarea momentelor petrecute de acesta în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pe frontul de est şi pe timpul celor nouă ani petrecuţi în Rusia ca prizonier de război.
Locotenentul în retragere Gheorghe Bădulescu din Regimentul 8 Infanterie Buzău ne învaţă că datoria noastră morală este aceea de a cinsti memoria înaintaşilor care au plătit cel mai scump preţ, acela al vieţii şi al celor care au trăit în condiţii grele, în prizonierat, departe de cei dragi, având un singur ideal, de a obţine şi păstra pentru toţi independenţa naţională şi demnitatea de român.
Laurenţiu Marinov/Robert Oprea
