Salata iute gigant la Banca de Resurse Genetice Vegetale

0
64

Are 1 kg şi 1,5 m
Banca de Resurse Genetice Vegetale cultivă în premieră o salată verde iute care poate cântări până la 1 kg. Potrivit cercetătorilor, centrul de origine pare să fie în centrul Asiei și nord-estul Indiei, apoi s-a răspândit în centrul și vestul Chinei, estul Indiei, Myanmar și pe întreg teritoriul Iranului. Deși nu se cunoaște exact perioada în care această specie a pătruns în Europa, în literatura de specialitate apare că s-ar fi cultivat cu mii de ani în urmă pe teritoriul european.

BRGV
„Atât frunzele, semințele cât și tulpinile sunt comestibile. Planta apare în bucătăria tradițională africană, chineză, italiană, indiană, japoneză, nepaleză și pakistaneză. Din semințe se poate extrage ulei care se folosește ca și condiment, asemănător muștarului, însă are o aromă mult mai picantă. În Rusia, acest ulei este foarte folosit în industria alimentară, la procesare, în compoziția conservelor, la prepararea anumitor feluri de mâncare și în producerea de margarine. De asemenea, muștarul pentru consum zilnic este obținut tot din Brassica juncea. Frunzele sunt folosite în bucătăria africană și toate părțile vegetative ale plantei sunt folosite în bucătăria nepaleză, în special în zonele de munte ale Nepalului. Se poate asorta cu orez la cuptor sau fiert și cu carne de vită puțin condimentată. Datorită gustului deosebit de picant al frunzelor, acestea se combină cu alte legume verzi pentru ponderarea aromei și rezultă o salată care are denumirea de salată mixtă. Proteinele extrase din frunze se combină foarte bine cu pulpa de banană și se adaptează ca umplutură pentru plăcinte. Frunzele speciei pot fi folosite, datorită aspectului plăcut ornamental, pot fi folosite și la ornarea platourilor și a diverselor preparate culinare”, informează instituţia de cercetare.
Planta are proproetăţi medicinale, este slabă în calorii şi mai poate fi folosită și în reglarea compoziției chimice a solului deoarece este o consumatoare a metalelor grele din sol, cum ar fi plumbul, metale pe care le depozitează în frunze. De asemenea, se cunoaște faptul că planta absoarbe inclusiv cadmiul din sol.

BRGV
“Cu certitudine, specia poate fi cultivată cu succes pe tot teritoriul țării noastre, atât în spații protejate cât și în câmp, cu precizarea că în spațiile protejate ritmul de creștere și mărimea rozetelor cresc semnificativ. Atunci când se recoltează treptat, producția pe unitatea de suprafață este mult mai mare, iar planta întârzie să emită tija florală. Greutatea rozetei variază între 200 g și 1 kg în funcție de varietate și soi, iar potențialul de producție crește pe plantă dacă recoltarea este făcută în mod esalonat. Producția de masă verde pe hectar variază în funcție de soi și de modul de recoltare, însă de regulă se pot obține producții între 25-30 t/ha. Numărul mediu de semințe pe gram este de 1.481, iar la un gram sunt aproximativ 723 de semințe”, arată Banca de Resurse Vegetale.

Florin Zafiu
Cristi Zburlescu

DISTRIBUIȚI