Autoritățile buzoiene sunt în alertă după ce o femeie din Pătârlagele a decedat, săptămâna trecută, în urma consumului de ciuperci otrăvite. Ploile din ultima vreme au făcut ca sporii otrăvitori să ajungă și pe ciupercile comestibile astfel că oamenii care le culeg și le consumă de-o viață se pot înșela în privința lor. A fost și cazul femeii din Pătârlagele care a decedat la două zile după ce a consumat mâncare de ciuperci culese chiar de soțul său din pădure.
Ciupercile au fost culese din pădure de soțul femeii în vârstă de 55 de ani din Pătârlagele. Aceasta a păstrat o parte din bureți, din care a pregătit o mâncare pentru întreaga familie și o parte i-a dat unei alte familii. Ciupercile au fost consumate atât de femeia din Pătârlagele și soțul ei, dar și de prietenii lor. Însă la scurt timp, femeii i s-a făcut foarte rău și a fost dusă de urgență la Spitalul Nehoiu, dar două zile mai târziu a decedat. Inițial, după prima etapă de tratament, femeia se simțea bine, motiv pentru care a fost externată, cu recomandarea ca, în cazul în care sev asimți din nou rău, să revină la spital, ceea ce s-a și întâmplat câteva ore mai târziu.
Din fericire, soțul și prietenii femeii care au consumat și ei ciuperci nu au prezentat nicio urmă de toxiinfecție, motiv pentru care au și refuzat efectuarea unor investigații medicale.
Medicii atrag atenți că, în natură, ciupercile comestibile cresc langa cele otravitoare, iar sporii ciupercilor otravitoare pot ajunge pe diverse cai pe cele comestibile. Ei raman lipiti pe acestea chiar si in urma spalarii. Pentru foarte multe ciuperci comestibile exista specii pereche, foarte asemanatoare, otravitoare. De multe ori este imposibil sa le deosebesti din ochi, mai ales ca ciupercile isi schimba culoarea si chiar forma in functie de natura solului pe care cresc si de alte conditii. Sunt cazuri in care verdictul poate fi dat numai dupa vizualizarea sporilor la microscop. În general, intoxicaţiile cu ciuperci se caracterizează prin: tulburări digestive: greţuri, vărsături, dureri de stomac, diaree, hepatită acută toxică şi insuficienţă hepatică,
micşorarea sau dilatarea pupilelor, agitaţie, dezorientare temporo- spaţială, confuzie, delir, halucinaţii vizuale şi auditive, convulsii, comă, tulburări cardiovasculare, cu risc de deshidratare severă la copii şi vârstnici. Simptomele generale sunt frisoanele, febra, transpiraţii, uscăciunea mucoaselor sau dimpotrivă hipersecreţie salivară şi renală.
Gravitatea intoxicaţiilor cu ciuperci este dată în special de insuficienţa
hepatică fulminantă şi insuficienţa renală care duc frecvent la deces.
Prezentarea de urgenţă la medic este obligatorie în cazul apariţiei
simptomelor, ţinându-se cont că apariţia simptomelor la interval mai mare de 6 ore de la consum are prognostic grav, iar tulburările digestive frecvent prezente, au consecinţe mai importante la copilul mic şi vârstnic.
Direcția de Sănătate Publică recomandă: consumul ciupercilor de cultură, provenite din unităţi autorizate şi însoţite de certificate de calitate, evitând cumpărarea lor de la comercianţii ambulanţi, culegătorii amatori, persoane străine de la marginea drumurilor; evitarea culesului și consumului ciupercilor din păduri sau păşuni, neimplicarea copiilor în procesul de culegere a ciupercilor; supravegherea copiilor mici pentru a se evita riscul intoxicării accidentale.
În același timp, medicii spun că ciupercile otrăvitoare nu- şi pierd toxicitatea prin preparare. Toxinele ciupercilor sunt foarte rezistente la prelucrarea termică şi nu se distrug. Testele populare de identificare a ciupercilor toxice nu sunt dovezi sigure dacă sunt comestibile sau otrăvitoare.
Cel mai important este ca, în cazul apariției oricăror semne clinice după consumul de ciuperci, pacientul să se prezinte imediat la unităţile de primiri urgenţe din spitale sau să apeleze la Serviciul de Ambulanţă.
DENISA IRIMIA/ ROBERT OPREA
