Ministrul Agriculturii Petre Daea împreună cu fostul ministru Valeriu Tabără, au efectuat aseară o vizită de lucru la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău. Alături de primarul Constantin Toma și de directorul stațiunii, cercetătorul Costel Vănătoru, cei doi oficiali au vizitat serele și laboaratoarele stațiunii. Scopul urmărit de autorități prin deplasărea la Buzău a fost acela de a găsi soluții astfel încît una dintre cele mai mari stațiuni de cercetare din țară să nu își închidă porțile. După ce a luat contact cu resursa impresionantă de material genetic și soiurile de legume pe care cercetătorii au reușit să le descopere, Petre Daea a anunțat că stațiunea va beneficia de resurse financiare pentru realizarea unei bănci de gene. Un material în exclusivitate prezentat de TV Buzău.
Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău, un bazin important de cercetare la nivel național, dotat cu cea mai bună aparatură în momentul înființării, a ajuns o paragină. Serele se încăpățînează să rămînă în picioare deși au zeci de ani vechime, laboratoarele sunt aceleași fără nicio îmbunătățire semnificativă iar în ultima vreme terenurile stațiunii au fost sfîșiate de samsarii imobiliari. Totodată coroana agriculturii românești de altă dată abia dacă se mai poate finanța. Doctori universitari, cercetători, trăiesc din vînzările de legume și semințe dar cu toate acestea nu renunță la visul din laborator. În ciuda crizei prin care trec, angajații stațiunii reușesc an de an să descopere soiuri de legume și plante premiate la nivel internațional pentru proprietățile lor. Ieri seară, Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău a primit vizita ministrului Agriculturii Petre Daea, a fostului ministru Valeriu Tabără, întîlnirea cu reprezentanții instituției fiind completată de primarul municipiului Buzău, Constantin Toma. După o ședință cu ușile închise care s-a întins pe durata unui ceas, delegația oficială a efectuat o vizită în serele stațiunii. Cercetătorul Costel Vînătoru, directorul instituției, i-a prezentat ministrului Agriculturii cîteva dintre soiurile descoperite la Buzău dar și problemele cu care se confruntă cercetarea. Prima oprire, la Perilla frutescens, o plantă originară din Coreea din care se prepară uleiul de Perilla, uleiuri medicinale dar care se folosește și în aromatizarea unor produse cosmetice. Busuiocul de salată și cel cu aromă de lămîie ia atras atenția șefului de la Agricultură.
Printre descoperirile stațiunii care i-au adus renume la nivel național și international este și castravetele pentru diabetici.
De aici delegația a fost invitată să meragă în serele în care stațiunea deține un portofoiu bogat de soiuri aclimatizate. Un adevărat rai de descoperiri. Crizantema comestibilă, salata iute sau planta bogată în Omega 3 i-au uimit pe membrii ministerului.
De departe ministrul Daea a fost cel mai impresionat de soiurile de roșii pe care stațiunea din Buzău le cultivă. Nu a putut să se abțină și a degustat o roșie românească sănătoasă și cu gust. Gestul oficialului a fost contagios astfel că și primarul Constantin Toma a mușcat dintr-o tomată viguroasă. Edilul a mers mai departe și a încercat și un castravete.
Stațiunea de Cercetare descoperă, stabilizează și aclimatizează sute de soiuri de tomate în fiecare an. Unele dintre ele sunt deja premiate în cadrul unor concursuri internationale pentru gustul lor dar și pentru proprietăți. Alte soiuri produc roșii atît de mari încît depășesc un kilogram pe bucată.
Ministrul Daea a avut numai cuvinte de laudă la adresa cercetătorilor buzoieni.
Ministrul Agriculturii a mai declarat că stațiunea va fi ajutată financiar pentru a-și continua activitatea în ciuda situației dificile prin care trece. Totodată va ajuta la crearea unei bănci de gene care să păstreze materialul genetic enorm pe care îl deține, să îl autentifice pentru ca mai apoi românii să poată produce legume de calitate și competitive pe piața externă.
În renașterea stațiunii se va implica și Primăria Municipiului Buzău.
Reprezentanții stațiunii împreună cu specialiștii din Ministerul Agriculturii lucrează în acest moment la proiectul privind înființarea băncii de gene iar soluțiile financiare ar putea fi găsite în bugetul național.
Florin Zafiu
