Pădurea Crâng a trecut de la Direcţia Silvică în proprietatea oraşului. Astfel Buzăul va avea cel mai mare parc din România. Totul a fost posibil după ce președintele României a promulgat legea care stabilește acest lucru. Acum, municipalitatea va trebui să se ocupe de administrarea a peste 180 de hectare de pădure. Reprezentanții administrației locale spun că au planuri mari pentru a transforma Crângul într-un loc magnet atât pentru buzoieni, cât și pentru turiști.
Anunțul legat de trecerea pădurii Crâng din proprietatea Direcţiei Silvice în proprietatea oraşului Buzău a fost făcut de către primarul Constantin Toma, care consideră că s-au încheiat astfel doi ani de luptă pentru aducerea pădurii sub administrarea oraşului. Pădurea din care face parte Parcul Crâng este de aproape două ori mai întinsă decât Herăstrău şi de zece ori, decât Cişmigiu.
Istoria Crângului se întoarce în timp, momentul cel mai important fiind în 1881, când, printr-o hotărâre de guvern, orașul Buzău a devenit proprietarul pădurii, câștigată în instanță după un proces care a durat 100 de ani. Odată cu instalarea regimului comunist, Crângul a ajuns la stat, iar până acum, a fost administrat de Direcția Silvică. Legea promulgată de președintele Klaus Iohannis, prin care pădurea Crâng revine în proprietatea publică a municipiului Buzău, este un moment istoric. În acest context, primarul Constantin Toma promite că va transforma Crângul în cel mai mare parc din România, prin proiecte ce urmează a fi discutate în perioada imediat următoare.
Pădurea Crâng a fost redată municipiului Buzău în anul 1881, printr-o hotărâre de guvern semnată de premierul liberal de la acea oră, I.C. Brătianu, după ce oraşul Buzău a dobândit-o în Justiţie după un proces de 100 de ani cu Episcopia Buzăului. A intrat în proprietatea statului, după instaurarea regimului comunist, municipalităţii rămânându-i dreptul de administrare doar pentru zece hectare, atât cât se întinde parcul amenajat pentru promenadă. Pădurea din care face parte Parcul Crâng, din municipiul Buzău, este de aproape două ori mai întinsă decât Herăstrău şi de zece ori, decât Cişmigiu. Doar o suprafaţă de zece hectare este însă amenajată pentru promenadă şi agrement, restul de peste 170 de hectare de pădure fiind străbătut doar de cărări din pământ, folosite de pădurarii care administrează fondul forestier.
DENISA IRIMIA
